Emisiunea „Români geniali - Gogu Constantinescu” a fost un cadou oferit românilor pentru Ziua națională la Centenar. S-a dorit a fi un omagiu adus marelui savant român care a publicat la Londra, tot acum 100 de ani, Teoria Sonicității, o nouă știință care studiază transmiterea energiei mecanice prin vibrații.
Personalitatea uriașă a românului care a cucerit lumea prin invențiile sale, a fost reliefată de prof.univ.dr.ing. Alexandru Măruță, cel care l-a primit pe marele savant in 1963, cu prilejul vizitei în România și de ing. Sorin Mihăilescu, cel care a inițiat evenimente vibrante în țară și  la Londra, orașul în care a experimentat invenții care au revoluționat știința și tehnica.
Realizatorul Alexandru Mironov și invitații săi au prezentat câteva din realizările marelui savant și au inițiat proiectul „Anul 2019 - anul Gogu Constantinescu”, pentru o cunoaștere la nivel național a geniului celui care a realizat primul pod de beton armat, prima cutie de viteze automată, injectorul de combustibil, convertizorul sonic, peste 400 de invenții cu foarte multe aplicații practice.
Să ne mândrim că savantul Gogu Constantinescu a fost recunoscut ca fiind unul din cei „17 pionieri ai progresului tehnic, în perioada 1900-1925”, alături de Einstein, Edison, Marconi, Kelvin, Graham Bell, Marie Curie.    

Text – înregistrarea emisiunea  - DigiPedia - DigiWorld – 30.11.2018

 

Mioara Zamfirescu – muzeograf Muzeul Tehnic ,,Dimitrie Leonida" -Gogu Constantinescu s-a considerat un deschizător de drumuri, chiar dacă pe parcursul activității desfășurate, această știință a adus multe aplicații mai ales în domeniul mecanicii. Cel mai bun exemplu este convetizorul sonic folosit la automobile, În anul 1925, la Paris, chiar a experimentat pe un camion un astfel de convertizor care înlocuia cutia de viteze și automobilele Gogu Constantinescu – chiar așa li se spunea – în Franța, la Paris în 1925. Convertizoarele le găsim la ciocanele pneumatice, la locomotivele sonice, dar în aceea perioadă această știință a fost aplicată cu mult succes de către Gogu Constantinescu în aviația britanică.

            În perioada în care a fost elev la liceul din Craiova a realizat o lampă cu mercur și un calculator mecanic. Teoria Sonicității a pornit de fapt de la studiul pianului. Mama sa, Ana Constantinescu care era o frumoasă alsaciană și o încântătoare pianistă, încă de la 5 ani îi oferea lecții de pian.

 

Alexandru Mironov – jurnalist de știință - După moment în care echipa Știință a colegei Teodora Safta l-a filmat la Muzeul Tehnic ,,Dimitrie Leonida" am făcut un prim pas, am împis înainte pionii pentru o adevărată partidă de șah pe care vi-o propun. Este un cadou pe care emisiunea DigiPedia vi-l face domniilor voastre exact acum, înainte de 1 Decembrie, pentru că e vorba de o mare invenție românească, o invenție pe care s-a așezat nu tăcerea, nu uitarea, ci un pic ceața inginerească – ca să spun așa -, dar care poate să revină.

            Ca să discutăm despre Gogu Constantinescu, uriașul oltean care a ajuns printre cei mai mari inventatori ai lumii am invitat pe un alt martor al trecerii în timp a lui Gogu Constantinescu, pe profesorul Alexandru Măruță și pe colegul Sorin Mihăilescu. Dumneavoastră, domnul Sorin, mi-ați atras atenția că sunt 100 de ani de la sonicitate. Chiar acum, chiar în zilele noastre ?

Sorin Mihăilescu – inginer -  Da! Chiar în aceste zile, în acest an, întâmplător sau nu, este un cadou – cum ați spus dumneavoastră, este un cadou pentru Unire – în acest an 1918 a fost descoperită teoria sonicității, la Londra, de către savantul român Gogu Constantinescu. Această teorie a sonicității are multiple aplicații.

A.Mironov – Până să ajugem la aplicații, vreau să spunem ce înseamnă, dar înainte de a spunem așa: că acest uriaș Gogu Constantinescu mi-a fost coleg, cumva. Vă fac o mărturisire: e un privilegiu. E adevărat că la o distanță de aproape 70 de ani.Domnia sa a terminat în 1900 cursurile liceului Carol I din Craiova. Am avut onoarea să fiu elev la același liceu. Iată cum, brusc, mă ia și pe mine un pic în istorie. Domnul profesor Măruță este chiar subiect  de istorie. Dumneavoastră l-ați întâlnit pe Gogu Constantinescu.

 

Alexandru Măruță – prof.univ.dr.ing. - L-am întâlnit, dar după ce lucrasem în problemă.

A.Mironov – Haideți, problema s-o dezvoltați. Ce înseamnă sonicitate ?

A. Măruță – Sonicitate înseamnă transmiterea puterii prin vibrații, transmitere care se face pe viteza sunetului. De acolo este sonics – sonicitate.

A.Mironov – Dumneavoastră când v-ați întâlnit prima dată cu termenul, cu idea, cu teoria ?

A.Măruță -  Când am început să lucrez și a venit un ministru și mi-a spus uite un aparat care nu merge că face zgomot.

A.Mironov – Prin ce an era asta ?

A. Măruță – Prin anii '60.

A.Mironov – Bun, dar am înțeles că sonicitatea a pornit la drum ...

S.Mihăilescu – În 1918 ! Gogu a făcut altă mare invenție, tot pe baza teoriei sonicității. El a început când avea 17 ani. Gogu Constantinescu s-a născut pe 4 octombrie 1881. Cum spuneați, a terminat renumita școală Obedenaru, apoi liceul la Craiova și facultatea – unde a fost șef de promoție – la Școala Națională de Poduri și Șosele și a studiat încă de când avea 17 ani, transmisiunea puterii prin vibrațiuni – cum spune el – în această teorie a sonicității.

A.Mironov – Ideea este a lui. N-a luat-o de la nimeni !

A. Măruță – Și a apărut  din primele aplicați care le-a făcut în meseria lui. El a ieșit de acolo inginer constructor și a făcut diverse propuneri la care au trebuit să folosească conducte lungi cu apă și de acolo i-a venit ideea.

A.Mironov – Bun. Aceasta este o lucrare cu două conferințe pe care le-a ținut în 1919 la București, la Politehnică. Este o poveste extraordinară.

S.Mihăilescu – Era Școala de Drumuri și Poduri, înainte de Politehnică.

A.Mironov – și aici este descrisă activitatea unui inginer extraordinar căruia îi vin idei peste idei, face analogii cu motoarele electrice. Găsește perfect analogiile, le explică și n-are nicio îndoială: motorul sonic va bate motorul electric! – spune el. Nu l-a bătut, nu ?!

A. Măruță – Nu, nu l-a bătut. Sunt anumite probleme. În primul rând îți trebuie electricitate care să pună în funcțiune, în valoare motorul. El nu poate porni singur. Ar trebui să aibă energia petrolului, ceva electric... Ele nu pot porni singure. Nu poți pune un motor să funcționeze singur, fără să aibe alimentare electrică.

A. Mironov – Atunci hai să trecem la aplicații ca să înțeleagă telespectatorii mai bine.

S.Mihăilescu – Vă spuneam că teoria sonicității a avut o primă aplicație în primul război mondial când Gogu Constantinescu a inventat sistemul de tragere printre paletele elicei...

A.Mironov – Despre asta se știe...

S.Mihăilescu – Teoria sonicității a scris-o în 1918 la Londra, în numai 150 de exemplare, Teory of Sonics, și aici este cunoscut acest efect. El a fost în armată și aceste 150 de cărți erau într-un tiraj foarte mic și secret. După 1918, teoria sonicității a avut și alte aplicații...

A.Mironov – Dar, domnul Măruță, văd aici ambreiaj și un fel de transmisie care înlocuiește ambreiajul, da? Văd automobilul Constantinescu, la voiture Constantinesco, văd aici... Pe urmă carburatorul, toate astea i-au ieșit, mergeau. Îl acceptaseră industriile, nu ?!

A.Măruță – Mai târziu asta. Păi după ce au început să meargă lucrurile le-a aplicat la motoarele diesel, la care a făcut acest injector.

A.Mironov – Care este condus, cum ? Cum este transmisă, practic, comanda ?

A. Măruță – Prin axul care îl comandă....

A.Mironov – Este vorba de un impuls care merge prin oscilații și unde., o comandă care se face în lichidul. Secretul, trebuie să spunem, este de fapt că lichidele sunt compresibile. Asta a spus. Haide să dezvoltăm asta. Oamenii nu credeau că lichidele sunt compresibile.

A.Măruță – Nici acum nu cred! Dacă întrebi un fizician, nu crede nici acum că sunt compresibile.

A. Mironov – Constantinescu a spus: ,,Da, știu eu, vă spun eu mai bine. Sunt compresibile !" și face de altfel niște demonstrații și calcule matematice impecabile pe care era clar că inginerul le stăpânește.

A.Măruță – Însă dificile, de aceea nu se răspândește...

A.Mironov – Dar vedeți, ca să iau un contra-exemplu: Edison n-a făcut matematică multă. Lui Edison i-au mers motoarele, le-a pus la toate generatoare de curent. N-a avut nevoie de atâta matematică și a reușit mai bine. De ce, domnule Sorin, a avut succes Edison? De ce motoarele sunt electrice, că nu mai este Edison, dar tot vorbim și totuși s-a oprit motorul sonic ?

S.Mihăilescu – Vă spuneam că aceste motoare diesel au această pompă sonică. Pompa sonică este tot o aplicație a teoriei sonicității. Aceste motoare au revoluționat o dată partea automobilistică, doi – vapoarele, trei – locomotivele. Însăși Gogu Constantinescu, în 1933, s-a întâlnit cu Malaxa, au făcut acest convertizor de cuplu pentru locomotive. Nu s-a finalizat contractul. Au fost dotate locomotivele cu acest convertizor sonic, ele au funcționat în continuare, dar contractul nu s-a făcut. De asemenea, foarte puțini știu că Gogu Constantinescu a făcut contract cu General Motors pentru a dota automobilele cu sistemul lui. A primit avans, dar nu s-a aplicat pentru că se revoluționa o întreagă teorie, o întreagă industrie. Erau niște interese economice care au făcut ca invenția lui Gogu Constantinescu să nu se aplice, dar ea a rămas.

 

 

A.Măruță – Au fost cumpărate brevetele lui și ținute la secret.

A.Mironov – A avut multe brevete ?

S.Mihăilescu – A avut multe, peste 400 de brevete. Numai în Anglia au fost 116 brevete, în Franța, în Danemarca, în Marea Britanie, în America și în România.

A.Mironov – Dar mi-ați spus înainte să intrăm în emisiune că Gogu a fost la Edison.

A. Măruță – A fost la Edison să-l convingă că lichidele sunt compresibile și nu l-a convins.

A.Mironov – Nu l-a convins, bun. Dar spuneți, nu convinge nici acum ?

A.Măruță – S-a întors în Anglia, a izbucnit războiul. A fost pe vremea când aviația germană era puternică și atunci englezii au dat un concurs pentru tragerea prin elice. Pe vremea aceea avioanele aveau un singur motor...

A.Mironov – Asta știm și oamenii învață la istorie că asta s-a întâmplat. Domnule Sorin, pot să spun că s-a întâlnit cu Edison, a lucrat în Anglia, a venit la București și și-a ținut conferințele care sunt celebre. Este uitat. Eu m-am străduit, după ce mi-ați atras atenția că sunt 100 de ani de sonicitate, să stârnesc și la Craiova, la Universitatea Craiova, că totuși a fost craiovean, dar și la Academia Română am vorbit cu profesorul Dumitrache și i-am spus că sunt 100 de ani și nu trebuie să uităm asta. Totuși ceața asta persistă...

S.Mihăilescu – Spuneam că această invenție a fost în domeniul militar. El, după perioada 1916-1918 și înaintea celui de-al doilea război mondial a fost din nou angajat consilier al amiralității britanice și rezultatele au fost pe măsură. Dar, repet, au fost departe de țară, în al doilea rând au fost secrete și este o problemă de imagine aici, pentru a vedea avantajele teoriei sonicității. Scurt de tot vă răspund la teoria sonicității, aplicații: este vorba despre marea invenție a românului Gogu Constantinescu, a savantului Gogu Constantinescu care a fost dusă la bun sfârșit de către Ion Basgan – efectul Basgan. Este o nouă invenție, de fapt, o aplicație a teoriei sonicității în forajul petrolier. La început, înainte de această invenție a lui Basgan, bazată pe teoria sonicității, efectul de forare, extracția petrolului se făcea la o adâncime de maxim 1.500 metri. Prin această teorie a sonicității s-a ajuns la 12.000 metri. Este fabulos !

A.Mironov – Dar aici este o problemă, pentru că urmașii lui Basgan, adică fostul senator și profesor Basgan, a zis: ,,Eu sunt urmașul și tatăl meu a participat la brevet, vă rog să-mi plătiți voi americanii taxele de brevet". Dar ca să încerci să iei de la americani niște bani pentru un brevet este cum ai cere la șarpele cu clopoței să-ți dea ție un clopoțel. Nu merge. Asta este metafora lui William Faulkner. Și Basgan-fiul se bate încă pentru dreptate.

 S.Mihăilescu – Noi discutăm de aplicațiile teoriei sonicității. Partea materială ne interesează mai puțin. Bineînțeles au fost niște interese foarte mari, niște interese materiale, cum a fost și la General Motors și cu injectorul Bosch care a fost descoperit de Gogu Constantinescu și care este folosibil și astăzi.

A.Mironov – Iată ceva de mare folos, pentru că autorul este aici de față: ,,Ejecția sonică și aplicațiile ei în pomparea lichidelor", Alexandru Măruță. Asta s-a întâmplat în 1963 ?

S.Mihăilescu – În 1969, este scris jos.

A.Mironov – Premiată! Lucrare premiată ?

A.Măruță – Nu, a fost premiată înainte de a fi doctor.

A.Mironov – Lumea v-a ascultat și ați putut să construiți dispozitive și atunci să le folosească la ejecția sonică.

A.Măruță – La ejecția sonică sunt două dispozitive de a alimenta: una este injecția, adică să împinge și alta ejecția: se suge. Prin sistemul sonic se suge, adică se deschide supapa, trece și pe urmă când se dă presiune mai mare se închide. E simplu !

A.Mironov – E simplu, dar eu încă nu-mi imaginez. Dacă recunoaștem că ne imaginăm curentul electric trecând prin circuite, nu prea îți iese la socoteală cu bunul simț. În ecuație iese.

A.Măruță – Puțină atenție. Am o conductă lungă și la un capăt un piston. Împing pistonul o dată, se duce unda și scade presiunea pentru că pleacă. Scăzând presiunea se deschide o supapă și pompează. Este o banalitate.

S.Mihăilescu – Crează energie...

A.Mironov – Domnule profesor, dacă este așa de simplu, de ce nu iese ? Totuși ingineri de ce nu fac ?

S.Mihăilescu – Sunt niște aplicații clare. Banalul ciocan de percuție, cu care avem fotografie, Gogu Constantinescu spărgea niște roci. Se face cu vibrație. Este vorba de această transmisiune a puterii prin ,,vibrațiuni", cum spunea Gogu Constantinescu în 1919. Mai departe, toate utilajele de construcții...

A.Mironov – Nu contrazic, ci explic cum înțeleg eu: totuși mă gândeam că la ciocanul pneumatic este tot pneuma, deci tot motivul pneumatic este ...

S.Mihăilescu – ...prin vibrații...

A.Mironov – ...este mult mai complex decât ne închipuim .

S.Mihăilescu – Este efectul palpabil pe care îl vedem, pentru că mergem pe stradă și vedem cum se sparg drumurile naționale, dar este vorba despre cilindrul hidraulic cu care sunt dotate toate utilajele de construcții. Asta este specialitatea noastră. Domnul profesor a predat la Institutul de Construcții București – Facultatea de Utilaj tehnologic. Toate lucrările de construcții sunt făcute cu cilindru hidraulic care este tot o aplicație a teoriei sonicității. Deci avem cilindril hidraulici care nu se văd, dar nu se văd nici excavatoarele, nu se văd nici buldozerele, nici toate aceste auto, sunt cilindri hidraulici... Toate acestea sunt pe baza teoriei sonicității. Noi trebuie să vrem să le vedem și să le punem în aplicare, să le cunoaștem Este o problemă de imagine, de recunoaștere și de exercițiu. Nu că nu avem valoare. Gogu Constantinescu este genial, este absolut formidabil. Nu m-a convins acum trei ani, dar domnul profesor când l-am reîntâlnit, mi-a insuflat această dragoste pot să spun...

A.Mironov – Domnule, m-ați convins. L-ați întâlnit în carne și oase, da?

A.Măruță – Da! Am poza (arhiva personală inginer Sorin Mihăilescu).

A.Mironov – Dar cum arăta ? Era special ? Era un personaj internațional !

A.Măruță – Era un bătrânel ! Era cu doi ani înainte de deces.

S.Mihăilescu – Avea 83 de ani și domnul profesor avea 37 de ani. În 1963, întâlnirea de la I.S.P.H. – Institutul de Studii și Proiectări Hidraulice...

A.Măruță – Ce l-a impresionat pe el, după ce a văzut instalația asta de pompare ? Că funcționa liniștit și ne-a zis: ,,Dar zgomote n-ați avut?" ,,Ba, cum să nu !" și am deschis un robinet și a început mitraliera.

A.Mironov - I-a plăcut ?!

A.Măruță – A zis că: ,,Nu a mai văzut așa ceva și nu mă așteptam să găsesc așa ceva, să văd aici ideea!".

A.Mironov – După dumneavoastră s-a mai continuat ideea, experiențele în domeniul ăsta ?

A.Măruță – Nu știu ! Apăruseră doi americani: Hunter și Bolt care au spus că ei au inventat sonicitatea, la 30-40 de ani după ce Gogu o făcuse și i-am respins la Congresul de la Londra. Atunci Charles Yaeger, un mare hidraulician francez care, când a văzut lucrările noastre înainte de congres, ne-a spus: ,,Domnule, dați-mi niște explicații!" și i-am dat fotocopia în engleză a primei lucrări despre sonicitate a lui Gogu Constantinescu și a văzut și chiar a vorbit la congresul din 1963 despre ea.

 S.Mihăilescu – Domnul profesor este modest. Meritele sunt ale domnului profesor Alexandru Măruță și ale profesorului universitar Dumitru Cioc care la trei congrese internaționale au susținut că teoria sonicității este a lui Gogu Constantinescu. Succesul și recunoașterea deplină au venit la Londra, dar în urma altor congrese la care a participat domnul profesor Măruță. Este foarte bine de amintit că domnul profesor Măruță, prin această lucrare ,,Ejecția sonică", în 1969, a primit Premiul Academiei Române, Premiul Traian Vuia al Academiei Române. Domnul profesor are 9 brevete de invenție și acum, la vârsta de aproape 91 de ani,  mi-a spus că vrea să facă o nouă invenție, o nouă aplicație a teoriei sonicității: caloriferul sonic. Da !?

 

 

A.Mironov – Ce ar fi caloriferul sonic ?

A.Măruță – O chestie banală !

A.Mironov  - Adică ?

A.Măruță  - Adică, într-un loc al unei instalații mari bagi vibrații și prin aceste vibrații se încălzește prin frecările părților componente, se încălzesc pereții conductei și se dă căldură. Adică un calorifer care este pus în funcțiune de un piston care bârâie într-o instalație de-asta și care ar face căldură, bine nu imediat, dar la un moment dat va merge și va trebui oprit cazanul să nu topească ceva.

A.Mironov – Am fi capabili să stârnim lumea pentru ca politehniștii să se uite la sonicitate, să încerce să caute în istoria tehnicii ?

A.Măruță – Da, sigur că da, dar ca să putem să stârnim treaba trebuie ca oamenii să cunoască.

S.Mihăilescu – Este în primul rând un efort național de imagine. Eu cred că Gogu Constantinescu este un brand național. Nu facem clasamente acum, să le dau, dar cred că este un fruntaș, un geniu al tehnicii românești și ar trebui întâi și întâi să-l cunoaștem, să-i cunoaștem aceste invenții, aceste inovații – peste 400 de brevete internaționale – și apoi să putem să aplicăm. V-am spus că aceste aplicații nu sunt cunoscute, dar ele există și funcționează. Tot ce se întâmplă în niște conductori de diametru mic și lungi,  acest efect de transmitere a puterii se poate realiza și în alte domenii... Este clar. Teoria sonicității a fost aplicată și în medicină foarte mult: banalul instrument de la dentist, când te duci și îți curăță dinții, se bazează pe niște vibrații – mi-a arătat doctorița de curând – pentru detartraj și este teoria sonicității. Pentru toate aparatele acestea, aparatura deosebit de complexă pentru tratarea cancerului, aceste utilaje de o perfecțiune deosebită sunt și pe baza teoriei sonicității. Ele nu sunt cunoscute. Aici este problema de imagine. V-am spus că este vorba de un brand național. În afară de dumneavoastră care ați studiat la Craiova și domnul profesor Măruță este născut la Craiova. Este o coincidență, poate, nu !? Nu este o coincidență că ne aflăm în Anul Unirii, când se îmlinesc acești 100 de ani de la teoria sonicității pentru că Gogu Constantinescu este una dintre acele personalități despre care se tot vorbește și să nu facem referire și clasamente, dar în domeniul tehnicii este un savant puțin cunoscut, pe nedrept uitat, este un geniu care într-adevăr a crescut, a fost la Londra și a lucrat la amiralitatea britanică în 1925, dar nu a fost cunoscut în țară. Cu eforturile noastre putem să ducem această teorie a sonicității și cu aplicațiile sale, să le punem unde le este locul. Este, așa cum s-a scris, un savant de renume internațională, este românul care a cucerit Londra.

A.Mironov – Domnule profesor, în pomparea lichidelor, aici îmi dau seama că aplicațiile pot fi uriașe, nu ? Fenomenul este sesizabil, ușor de înțeles ?

A.Măruță – Bineînțeles! Dacă îi explic cuiva bineînțeles că va înțelege.

A.Mironov – Dar și crede ? Îi explici, dar și crede? Iată, Edison n-a crezut!

A.Măruță – Sigur, se poate explica: conductă, piston, supapă. Împingi cu pistonul, se duce unda și rămâne aici vag și suge...

A.Mironov – Mă întreabă colega mea Teo, dar de ce Edison n-a crezut ? Ce o fi fost în mintea lui de mare inventator ?

A.Măruță – Nu lucra cu lichide.

S.Mihăilescu – Nu erau aplicațiile. El avea teoria sonicității pe baza unor calcule matematice, dar nu erau aplicative. Erau anii 1920, nu se știa matematică, nu erau făcute aceste aplicațiile. Dar de-a lungul timpului a acestor 100 de ani s-a demonstrat prin aceste aplicații, prin efectul Basgan așa cum vă spuneam, cu cilindrul hidraulic s-a demonstrat teoria sonicității, s-a demonstrat că aceste lichide sunt compresibile ceea ce era considerat o utopie. La o aplicație a lui Gogu Constantinescu, când a pus pe masă acest dispozitiv să demonstreze, toți ceilalți savanți care nu credeau și susțineau că lichidele sunt incompresibile, cineva a spus ,,Hai să vedem unde este șmecheria, sub masă !?", crezând că s-a întâmplat ceva. El a demonstrat asta, dar timpul, așa cum ați spus dumneavoastră, le va demonstra, poate peste 50 de ani vom cunoaște ceea ce s-a întâmplat în anul 1918.

A.Mironov – Eu cred că putem încheia emisiunea aici. Mulțumesc pentru ce ne-ați spus.

A.Măruță – Ceea ce trebuie punctat totuși este că Centenarul s-a desfășurat anul acesta, datorită lui Gogu Constantinescu, că datorită lui războiul s-a scurtat cu un an. După scrierile amiralității engleze s-a scurtat cu un an, deci noi avem datorită lui Constantinescu sărbătorim Centenarul acuma, asta pentru că a inventat mitraliera prin elice...

A.Mironov – Nu m-am gândit la felul acesta...

S.Mihăilescu – Și ceea ce este foarte important este pe coperta 4 a cărții pe care am editat-o și realizat-o împreună cu domnul profesor Măruță este vorba de acest tablou din revista The Graphic din 16 ianuarie 1926 unde toată această glorie a inginerului Gogu Constantinescu a fost răsplătită prin menționarea în acest tablou al pionierilor pe calea progresului într-o perioadă lungă de 25 de ani, între 1900 – 1925, nu este ceva foarte scurt, o aplicație și atât și este alături, Gogu Constantinescu alături de cei 17 mari inventatori: Bell, Marconi, Marie Curie, mulți, 17 pionieri ai progresului tehnic din această perioadă. Deci, aici este recunoașterea internațională a valorii marelui Gogu Constantinescu care a fost răsplătit în anul 1919 cu titlu de membru de onoare al Academiei Române, în anul 1963 , la 3 februarie a fost numit membru cu drepturi depline al Academiei Române. Noi trebuie să mergem mai departe ca români cu această încredere. Tot ce a făcut Gogu Constantinescu să dăinuie peste veacuri pentru că, în afară de teoria sonicității pe care am spus că o aniversăm astăzi, să nu uităm că el a făcut prima invenție, primul pod din beton armat – am sărit peste asta – din anul 1906 din Parcul Libertății unde nu se știe, nu este nicio pancartă pe care să scrie ,,Acest pod...", decât undeva în interiorul podului...

A.Mironov –Am putea opri emisiunea noastră aici. Eu cred că v-am făcut un cadou pentru 1 Decembrie pe care îl merităm cu toții: un uriaș inginer a plecat de pe tărâmul Olteniei ca să ajungă mai departe în lume să facă invenții dintre care una chiar ar fi putut să influențeze primul război mondial și să ne propună ceva, care, repet asta, s-ar putea ca sonicitatea să devină foarte importantă peste încă 30, 40, încă 50 de ani când această combinație de oscilații și unde și lichide compresibile, care nu pot fi combinate, să fie în atenția inginerilor din viitor. Decamdată electronică, megatronica sunt stăpâne dar nu totdeauna va fi așa. Asta a fost emisiunea de astă seară. Vă mulțumesc pentru atenție și dorim României sute de ani în continuare lka care să se serbeze centenare de mare, mare valoare. O seară bună, vă doresc !