Prezentare Gogu Constantinescu în cadrul festivalului ”Tradiții Românești în Mișcare - Românca 10 ani” ediția II - Londra 2015

Gogu Constantinescu - un savant de dimensiune planetară

Londra, 5-6 Decembrie 2015

  • —La sediul ONU din New York, la biblioteca de la etajul 32, este menţionat faptul că România figurează pe locul II în lume la Secţia de creaţie şi creativitate. Primii trei nominalizaţi sunt: Traian Vuia, Gogu Constantinescu şi Constantin Brâncuşi.
  • —Gogu Constantinescu a fost inventator, om de ştiinţă, genial inginer şi cu siguranţă, una dintre cele mai luminate minţi ale creaţiei româneşti.
  • —În anul 1926, revista britanică „The Graphic” a publicat un tablou cu personalităţile ştiintifice din perioada 1900-1925, unde inventatorul Gogu Constantinescu este menţionat printre cei „17 pionieri pe calea progresului”, alături de Enstein, Kelvin, Graham Bell, Edison, Marconi, Marie Currie...

foto_Graphic_1926-_Gogu_C.JPG

  • —George Gogu Constantinescu s-a născut la Craiova în ziua de 04.10.1881. Părinţii săi erau intelectuali aleşi. Tatăl său, Gheorghe Constantinescu a absolvit Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti şi Facultatea de Matematică de la Sorbona. A fost director al Colegiului Carol I şi profesor de matematică, dascăl al marelui matematician Gheorghe Ţiteica.
















  • —Mama sa, de origine alsaciană era o talentată pianistă şi a ştiut să-i transmită fiului ei dragostea pentru artă, componenta esenţială pentru dezvoltarea gândirii şi creativitate.

0711b___-___.jpg 0704b___-___.jpg

  • Clasele primare le-a urmat la Şcoala Obedeanu, cunoscută pentru numele importante ale unor elevi de seamă: Petrache Poenaru, Eugeniu Carada, Alexandru Macedonski, Nicolae Titulescu. Continuă studiile la Colegiul Carol I, istorica clădire pictată de Theodor Aman în tabloul „Hora Unirii la Craiova”.

0698b___-___.jpg 0709b___-___.jpg

  • —Având înclinaţii tehnice, creativitate şi talent şi-a amenajat un laborator în casa părintescă din Parcul Mihai Bravu în care a experimentat diverse aplicaţii, mici invenţii. A realizat un sistem de semnalizare, o lampă ce folosea vapori de mercur alimentată cu acumulatori, înlocuind astfel electrozii de carbon. De asemenea, a creat o maşină de calcul, motoare electrice şi un aparat telefonic prin care vorbea cu mama sa care se afla pe undeva prin curte.
  • —După terminarea universităţii la vârsta de 23 ani, studia problema betonului armat. Teoria sa a fost publicată în anul 1905 în ,,Buletinul Societăţii Politehnice Bucureşti’’, şi asta tocmai când, în restul lumii, după accidentele petrecute cum a fost cel de la podul „Celestial Globe” de la Expoziţia Internaţională de la Paris din anul 1900 sau la hotelul ,,Black Bear’’ din Basle din anul 1903, avea, totuşi, încă rezerve.

0735b___-___.jpg 0736b___-___.jpg

  • —Gogu Constantinescu s-a preocupat de modul în care trebuie calculate construcţiile de beton armat. A realizat primul pod de beton armat în ţară cu o deschidere de 12 m in anul 1906, in parcul Caril I si numeroase poduri de beton armat in tara.

1906_-_Primul_pod_proiectat_si_executat_din_beton_armat_-_pg.45.jpg DSC_0155.jpg—De asemenea, a împiedicat prăbuşirea cupolei Camerei Deputaţilor de pe Dealul Mitropoliei, care avea 8 m diametru si a fost realizata din beton armat de tanarul inginer de numai 23 de ani.

  • —A realizat planşeele de la Ministerul Lucrărilor Publice, lucrări la Stadionul Sportiv din Bucureşti şi Castelul de Apă din Periş si Minaretele Moscheii din Constanţa era cupola de 8 metri diametru realizată din beton armat.
  • —Pentru prima dată în lume s-a folosit cu succes o pânză subţire (adică o suprafaţă autoportantă), de câţiva centimetri grosime. La Buştenari urma să aibă loc o Conferinţă Internaţională de Petrol. A reuşit să împiedice ridicarea praful gros de pe drum, turnând pe drum petrol brut încălzit. Pentru prima dată s-a folosit petrolul brut pentru îmbunătăţirea circulaţiei pe drumuri şi a însemnat, în multe părţi ale lumii, începutul construcţiei drumurilor gudronate. Şi apoi:
  • —După câţiva ani de activitate în ţară, nemulţumit că nu i se dădea importanţa cuvenită, pleacă în Anglia. Soseşte la Londra în luna noiembrie 1910.
  • —Deşi, în condiţii grele, Gogu Constantinescu avea în 1913, deja 13 brevete înregistrate care priveau îmbunătăţirea combustiei interne a motoarelor şi a carburatoarelor, a elementelor de transmisie dar şi la efectul transmiterii puterii prin energia transmisă prin unde, în special lichide, de la care ajunge la Teoria Sonicităţii, ştiinţa referitoare la transmiterea puterii prin vibraţii în gaze, solide sau lichide. Tratatul a fost publicat de Amiralitatea Engleză în anul 1918 într-un mic număr de exemplare, dat fiind secretul necesar în timpul războiului

Schema_Instalatie_demonstrativa_privind_teoria_sonicitatii.jpg Transmisia_sonica_a_energiei_mecanice_-tablou_muzeu.jpg

  • —Pleacă în Statele Unite unde se întâlneşte cu Edison. Nici acolo nu găseşte înţelegerea cuvenită.
  • —Se reîntoarce în Anglia, unde îl apucă primul război mondial. În luptele aeriene nemţii inventaseră, după mai multe încercări, un sistem performant pentru tragerea cu mitraliera (Sistemul Fokker) care făcea ravagii printre escadrilele aliate în luptele aeriene. Pentru a contracara aceste acţiuni distrugătoare şi, aici, după multe încercări şi controverse, englezii efectuează un concurs pentru tragerea automată cu mitraliera poziţionată în centrul avioanelor, în apropierea elicei.
  • —Gogu Constantinescu s-a prezentat cu un prototip care a câştigat concursul. Pe militari nu i-a interesat dacă lichidele sunt sau nu compresibile. (Ideile lui Constantinescu erau în continuare respinse, întrucât el insista susţinând că lichidele sunt compresibile, deci elastice). Funcţionează instalaţia? Dacă da, soluţia se acceptă. Ceea ce s-a şi realizat.

1918_-_Escadrila_de_avioane_Airco_dotata_cu_mitraliera_Gogu_Constantinescu_-_pg.48.jpg 0738b___-___.jpg


  • —Amiralitatea Engleză i-a pus la dispoziţie la Londra o modernă hală „Sonic Works” şi i-a comandat 50.000 de asemenea mitraliere şi după scrierile aceleiaşi Amiralităţi, aliaţii au câştigat supremaţia în aer asupra nemţilor, favorizând scurtarea războiului cu circa un an.

Alte invenţii:

  • —Instalaţia pentru demonstarea existenţei compresiunii, respectiv a elasticităţii lichidelor.
  • —Instalaţia era compusă dintr-un cilindru umplut cu un lichid, închis la partea superioară cu un piston prelungit cu o tijă, asupra căreia acţionează o piesă cu o greutate apreciabilă care cade de la o oarecare înălţime, prin contact realizând compresia şi apoi destinderea lichidului din cilindru.
  • —Injectorul de combustibil, devenit apoi funcţionalul Injector Bosch. Patent englez nr. 133.319 autor George Constantinescu (fig. 2.3).
  • —Tunul silenţios care, datorită compresibilităţii lichidelor poate arunca explozibilul la o distanţă de până la 1500 metri, tun pe care-l prezentăm alăturat în figura 2.4.
  • —Ce este foarte important: explozibilul este aruncat cu energie mecanică nulă printr-o simplă manevrare, chiar şi a unui copil, a unei pompe hidraulice de presiune.

Tunul_silentios_-_pg.16.jpg Roata_cu_facae_-_pg.101.jpg

  • —Motorul de avion sonic trifazat care avea o greutate de numai 30 kg şi o putere de 180 CP, greutate şi eficacitate asociată de negăsit în instalaţii similare.
  • —Convertizorul sonic a fost prezentat la expoziţia de la Londra în 1924, fiind capabil să transforme mişcarea de rotaţie a unui arbore motor primar într-o mişcare cu alte caracterstici la un alt ax motor, între cele două rotaţii interpunându-se o mişcare oscilantă.
  • —Automobilul cu cutie de viteze automată, sistemul simplificând la maxim modul de conducere al unui vehicul, înlocuind cutia de viteze şi maneta de schimbare a vitezelor cu o simplă pedală de acceleraţie, pedală prin apăsarea căreia un vehicul se poate mişca de la o viteză nulă la cea maximă.

Primul_convertizor_sonic_Gogu_Constantinescu_-_pg.46.jpg Gogu_Constantinescu_la_volanul_automobilului_proiectat_-_Paris_-_pg.49.jpg

  • —Sandra, soţia lui Gogu Constantinescu, cum „se plimbă” prin parc „braţ la braţ” cu automobilul echipat cu un convertizor sonic, printr-o simplă legătură făcută la carburator de un lanţ ţinut la celălalt capăt de Sandra.
  • —Multe dintre brevetele sale au alarmat uzinele industriale pentru că ar fi putut ajunge la faliment. A avut un contract cu General Motors de la care a primit o importantă sumă de bani, însă brevetul nu a fost aplicat, fiind ţinut secret.

0746b___-___.jpg

Teoria sonicităţii, creaţie românească

  • —În anii 1958 - 1960, doi americani, Hueter şi Bolt, editează la New York şi Londra lucrarea „Use of Sound and Ultrasound in ingineering and Science”.
  • —În 1958 Enciclopedia din Toronto şi New York spune că termenul ,,sonics’’ a fost inventat de autorii menţionaţi mai sus. Dar această informaţie este contestată de simpla comparare a lucrării lui Hueter şi Bolt cu lucrarea lui Constantinescu: „Theory of Sonics. A tratise on Transsmision of Power by Vibration - Teoria sonicităţii. Tratat despre transmisia puterii prin vibraţii”, London, 1918 şi în traducere, Bucureşti, 1922.
  • —Ori, nicăieri în lucrarea celor doi americani nu este nimic citat în legătură cu George Constantinescu, care a scris lucrarea cu 30 de ani în urmă.
  • —Pentru aflarea adevărului era necesară o analiză internaţională. Aceasta s-a realizat la cel de al X-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de Cercetări Hidraulice AIRH (Londra, 1963).
  • —La acest congres, doi olteni, AlexandruMăruţă şi Dumitru Cioc, au prezentat lucrări în domeniul sonicităţii.
  • —Pentru examinarea acestor lucrări, înainte de începerea congresului, a fost desemnat renumitul hidraulician Charles Yaeger care, necunoscând sonicitatea, a cerut lămuriri suplimentare celor doi autori şi i s-a trimis o copie foto în limba engleză a lucrării lui Gogu Constantinescu din anul 1918, după care, la o conferinţă ţinută la congres, Yaeger a spus: ”Generarea şi transmiterea undelor sonice a fost urmărită mai ales în România, SUA şi Marea Britanie (n.n. ca o continuare a lucrărilor lui Constantinescu), iar cu referire la cele două lucrări a spus: ,,Cele două rapoarte sunt fără îndoială pe linia teoriei dezvoltate de Constantinescu, un autor rar menţionat în cărţile moderne.”
  • Cel de al X-lea congres AIRH consfinţeşte astfel prioritatea ştiinţei româneşti în domeniul sonicităţii.


Vizitele lui Gogu Constantinescu în România

  • —În anul 1919, revine din nou în ţară, în idea de a-şi valorifica aici invenţiile. Este înconjurat cu simpatie de tehnicieni şi este ales membru de onoare al Academiei Române. Cu toate acestea, aceeaşi lipsă de înţelegere a autorităţilor îl fac să plece iarăşi în Anglia, unde face noi descoperiri importante.
  • — Se mai întoarce în ţară, în anul 1933, pentru scurt timp, în legătură cu încercarea de a aplica aici, la locomotivele fabricate de Uzinele Malaxa, convertizorul său de cuplu prin care să înlocuiască cutiile de viteze şi similare în tracţiunea mecanică, cu largi avantaje tehnice şi economice.
  • —În anul 1939 este din nou solicitat de Amiralitatea engleză până la război, după care se retrage definitiv din activitate la locuinţa sa din Oxen House, dar se preocupă în continuare de noi invenţii şi descoperiri.
  • —În anul 1961 (între 8 septembrie şi 8 octombrie) este invitat de prezidiul Academiei Române şi, la vârsta de 80 de ani, vizitează ţara.
  • —Rămâne impresionat de realizările tehnice postbelice, caracterizând dezvoltarea economică a României din acea perioadă ca „explozivă”. Îi este decernată Diploma de Doctor Honoris Causa de către Institutul Politehnic, noua titulatură a fostei Şcoli Naţionale de Poduri şi Şosele. (Prima diplomă de acest fel realizată până atunci în România)

  • —În 8 octombrie 1963 revine din nou în ţară, pentru o perioadă scurtă. Într-o emisiune televizată îşi exprimă regretul că n-a avut prilejul să-şi aducă contribuţia la realizările din România din acei ani, şi după aceea asistă la demonstraţia funcţionării unei instalaţii sonice.
  • —Continuatorul Teoriei Sonicitatii este dr. ing. Ion Basgan, cel care a avut cele mai spectaculoase realizări în domeniu. Fiind specialist în activităţi petroliere a folosit forajul sonic. Prin aceasta a înlocuit procedeele clasice de foraj, asigurând avantajul asigurării forajului vertical, nedeviat de la verticală, ca în cazul procedeelor clasice, precum şi viteza de lucru. Invenţia sa avea să realizeze, în premieră absolută, transmiterea energiei sonice create le suprafaţă prin garnitura de forare la sapă, punând sapa să oscileze în sus şi în jos, astfel ca ea să cadă pe verticală, cu o frecvenţă stabilită, săpând găuri nedeviate. În felul acesta naşterea „forajului sonic” şi utilizarea prăjinilor grele, proporţionale au jucat un rol esenţial în progresul societăţii omeneşti. Aceasta invenţie este cunoscută sub numele „efectul Basgan” şi a fost preluată de importante companii americane.
  • Ultima vizită pe care Gogu Constantinescu a făcut-o în România, în anul 1963 a fost marcată de două evenimente:
  • —La Comitetul de Stat al Apelor, însoţit de prof. Dimitrie Leonida şi de acad. Matei Marinescu a fost primit de către preşedintele Gheorghe Hossu împreună cu colaboratorii săi, profesorul universitar dr. ing. Alexandru Măruţă şi profesorul universitar dr. ing. Dumitru Cioc.

1963_-_Foto_grup_Iacovachi_D.LeonidaGogu_Constantinescu_Sorin_Dumitrescu_M.Marinescu_I.BasganA.Maruta_D.Cristea_-_pg.27.jpg 1963_-_Vizita_lui_Gogu_Constantinescu_la_ISPH_impreuna_cu_A.Maruta_D.Leonida_D.Cioc_-_pg.26.jpg

  • La Institutul de Studii şi Cercetări Hidrotehnice (ISCH) din Bucureşti a fost primit de dr. ing. Sorin Dumitrescu, directorul institutului (viitor director al Direcţiei Apelor la UNESCO) şi de către colectivul de cercetători din domeniul sonicităţii. Acolo i se prezintă şi i se înmânează lucrări în domeniu şi apoi este dus la standul de cercetări experimentale sonice pentru a i se prezenta o pompă sonică în funcţiune.—
  • Standul era în dreptul unui turn pe o latură a halei de cercetări, de circa 15 metri înălţime, unde se pompa apă, pompa fiind la parterul halei. Pompa funcţiona în linişte.

foto_Claudiu_Georgescu_6.jpg foto_Claudiu_Georgescu_3.jpg foto_Claudiu_Georgescu_4.jpg foto_Claudiu_Georgescu_10.jpg


  • —Gogu Constantinescu, după ce a ascultat prezentarea, a întrebat: „Dar în timpul experimentărilor n-au existat şi zgomote?”, la care profesorul Alexandru Măruţă care făcuse expunerea, răspunde: „Sigur că da!”.
  • —După această afirmaţie, deschide un robinet de pe coloana de transmisie şi atunci începe să se audă un zgomot asurzitor aidoma unui zgomot de mitralieră. Profesorul Măruţă închide robinetul, presiunea se reface, iar zgomotul încetează brusc. După care Gogu Constantinescu exclamă: „Nu m-am aşteptat să găsesc aici aşa ceva!”.


O nouă ştiinţă: Sonicitatea

  • —Un rol deosebit în promovarea teoriei sonicităţii promovate de genialul Gogu Constantinescu l-a avut prof. univ. dr. ing. Alexandru Măruţă, care a susţinut lucrări de specialitate la congresele internaţionale care au avut loc la Londra în 1963, la Trieste în 1965, la Cagliari în 1967
  • —la Geneva în 1968 şi la Kyoto(Japonia), prin care această invenţie a rămas pe pământ românesc. În 14 iulie 1969 a susţinut teza de doctorat „Ejecţia sonică şi aplicaţiile ei în pomparea lichidelor”, pentru care a obţinut Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române pe anul 1963.A fost distins cu Ordinul Meritul Ştiinţific
  • —După o serie de realizări în construcţia de hidrocentrale şi lucrări hidroenergetice, prof. Alexandru Măruţă a obţinut 9 brevete de invenţie, a avut o rodnică activitate de cercetare, prezentându-i lui Gogu Constantinescu standul de sonicitate. A urmat o prodigioasă carieră universitară, fiind timp de peste două decenii titularul catedrei de Mecanica Fluidelor a Facultăţii de Utilaj Tehnologic din cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti.

1969_-_Carte_Ejectia_sonica.jpg 0743b___-___.jpg


Sunt mândru că sunt urmaşul lui Gogu Constantinescu

Am avut şansa şi deosebita onoare să fiu, în 1983, studentul prof. Alexandru Măruţă, care a transmis Teoria Sonicităţii a lui Gogu Constantinescu. Iar eu, ajuns la apogeul carierei, am o nobilă datorie de a transmite tinerei generaţii dragostea faţă de ştiinţele exacte, bucuria de a studia şi aplica opera ilustrului nostru inventator. Geniul creator al lui Gogu Constantinescu trebuie să dăinuie peste veacuri. Prin realizările de acum un veac, craioveanul care a cucerit Londra, a intrat ireversibil în galeria marilor valori ale identităţii naţionale.

Sunt mândru că sunt urmaşul lui Gogu Constantinescu. Sunt mândru că sunt român !

Ing. Sorin Mihăilescu Londra, 05.12.2015


DSC_0310.jpg DSC_0346.jpg


Loading Conversation